azi am batut vantul. clopotele erau luate. am vrut sa fie mai mult pe frontul de est, nu ca sa te apar, ci doar ca sa te oftici ca nu ai parte de vant pe o zi caniculara. niste mosuleti jucau sah pe o banca in parcul "Nichita Stanescu", pe niste patratele albe si gri-negrul s-a scurs de mult; din cand in cand se mai auzea cate o injuratura. cred ca pierdea. sigur nu vantul meu le zburase capetele reginelor. nu am vrut decat un vant usor si calm, racoritor ca un nestea intr-o seara de iulie, sau ca un alt etalon de vant din america de sud pe care am vrut sa-l imit. nu imi place sa imit in general, dar, scuza-ma, nimeni n-a mai batut vantul pana acum, nu stiam cum se face. aveam nevoie de un mulaj pe care sa imi cos propriile idei.
ioana: am simtit pe la 3 si ceva o briza.
andreea: pe bune? ah, super. inseamna ca m-am prins de cum sta treaba cu vantu`.pai da, eu eram pe la 3 si ceva in centru si aruncam cu vant inspre voi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu