am inceput sa ma gandesc la calitatea oamenilor de langa mine, cei pe care ii consider prieteni si cei care imi umplu timpul, zilele si viata. rezultatul a fost dezamagitor. si e vorba de adevarata incredere pe care ar trebui sa o ai in persoanele respective, de libertatea sa discuti despre tot ce vrei fara sa fii judecat si fara sa fie spus mai departe. e vorba de atitudinea lor fata de tine si de tot ce ii inconjoara.
ma deranjeaza anumite reactii, anumite gesturi, mai ales ca la unele nu te-ai fi asteptat si te lovesc drept in fata si iti deschid ochii spre anumite perspective-nu tocmai placute- asupra persoanelor din jurul tau cu care ar trebui sa formezi un grup UNIT. asta e cuvantul care ne omoara. certurile si egoismele il strivesc si il sufoca, picand asupra lui ca o ploaie acida. simt ca im vine sa-mi iau campii cand ii aud cum se cearta pe chestii stupide si continua fiecare cu a lui, si instinctul asta vechi de "fiecare pentru el" dainuie si in ziua de azi, chiar daca hrana ne e, slava Domnului, asigurata de altcineva si nu mai moare nimeni vanat de altii. cel putin nu fizic. spiritual..ooooh..chestia asta ne omoara cel mai rau.
si te intrebi de ce aia din jurul tau sunt asa cum sunt? si de ce nu ii schimbi? poate si tu esti la fel, ok, recunosc ca poate sunt lucruri pe care eu le fac si ii deranjeaza pe ceilalti..dar oare de ce nu sunt eu in mijlocul discutiilor aprinse, poate doar ca sa calmez alte spirite?egoismul omoara orice urma de omenie..ok poate acum exagerez si totul nu e ataaat de grav, dar totusi as vrea ca oamenii din jurul meu sa fie mai buni unii cu altii si sa fie capabili sa si dea fara sa ceara nimic in schimb. pentru ca viata e facuta din momentele petrecute cu ei, nu de unul singur, din lucrurile pe care le oferi celorlalti, nu din cele primite, din vorbele frumoase rostite unui prieten si ceea ce ele ti-au adus dupa ce le-ai rostit.nu fac pe inteleapta, dar VREAU sa fim mai buni!
si pana la urma..nu poti renunta la ei. oricat de rai ar fi,nu poti. fac deja parte din tine. si poate totul nu e atat de negru cum pare.
marți, 17 februarie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu